Pelerinaje Interne Sighișoara și Sâmbăta de Sus

Preț
385 LEI. per persoană
Durată
3 zile
Destinație
Mai mult de 1
Pelerini
35+
  • Informații
  • Itinerariu
  • Important

Detalii

Locația de plecare
Catedrala Mitropolitane Sf. Mare Mucenic Dimitrie din Craiova
Locația de revenire
Catedrala Mitropolitane Sf. Mare Mucenic Dimitrie din Craiova
Data de începere a pelerinajului
18 iunie 2021 06:30
Prețul include
  • 2 nopți cazare hotel/pensiune 3*
  • Mic Dejun
  • Transport autocar 4*
Prețul nu include
  • Ghid la obiectivele turistice
  • Taxe de stațiuni și orașe
  • Taxe intrări obiective
Detalii costuri
Supliment cameră single (preț / pers.): 190 LEI.

Mânăstirea Cozia

Mănăstirea Cozia este un complex monahal medieval, situat în orașul Călimănești, pe malul râului Olt. Este o ctitorie a domnului Mircea cel Bătrân, extinsă și renovată de-a lungul istoriei sale multiseculare.

Paul de Alep, în jurnalul călătoriei sale în Țara Românească între 21 august 1656 – 13 octombrie 1658 scria despre Cozia: „În limba lor înțelesul numelui acestei mănăstiri, Cozia este „fortăreață de pământ din pricina nenumăraților munți din această țară”. Mănăstirea Cozia, în ansamblul ei, este inclusă în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare cod LMI VL-II-a-A-09697.

Mănăstirea Cozia a constituit de-a lungul timpului un puternic focar de cultură românească. Prin hrisoavele domnești din 28 martie 1415, 18 martie 1419, 16 iunie 1436 și 17 aprilie 1448 se atestează că aici funcționa o școală mănăstirească încă din 1415. Primul dascăl a fost părintele Sofronie, starețul mănăstirii. Logofătul Filos, logofăt al marelui voievod Mircea cel Bătrân a compus versuri și imnuri religioase, el fiind considerat primul poet român.

Mardarie Cozianul a alcătuit la 1696 Lexiconul slavo-român, necesar școlii. Despre funcționarea școlii pomenește la 12 mai 1772 și Arhimandritul Ghenadie, care a venit la Cozia „din mică copilărie, unde am învățat și carte”. Nu departe de Cozia, la Jiblea, (azi cartier al orașului Călimănești) exista în secolul al XVIII-lea o școală sătească, condusă de Barbu, elev al școlii mănăstirești.

Mai multe detalii puteți găsi aici.

Sibiu

În zona actualului cartier Gușterița se presupune că ar fi existat castrul roman Cedonia. Primele așezări în zona Sibiului ar fi fost castrul roman din zona Gusterita și o așezare de origine slavă. Orașul a fost înființat după mijlocul secolului al XII-lea de coloniști sași din teritoriul Rin-Mosela. Prima mențiune a cetății a fost făcută în data de 20 decembrie 1191 sub numele Cibinium într-un document ecleziastic emis de papa Celestin al III-lea, care a recunoscut la rugămintea regelui Béla al III-lea existența Prepoziturii Sibiului (praepositura Cibiniensis), scoasă de sub jurisdicția Episcopiei Transilvaniei. Prima atestare documentară în forma Hermannstadt datează din anul 1366, dar există și o mențiune mai veche a numelui Villa Hermanni (1223). În anul 1241 a fost atacat, cucerit și parțial distrus în marea invazie mongolă.

În secolul al XIV-lea Sibiul a devenit un mare centru de comerț și timp de secole a fost cea mai importantă cetate germană din Transilvania. Meșteșugarii din oraș erau organizați în bresle, în 1376 fiind cunoscute un număr de 19 bresle. În anul 1366 Sibiul a fost declarat “oraș”. Aici a fost publicat, în anul 1544, Catehismul Luteran, prima carte tipărită în limba română.

Din 1692, odată cu creșterea influenței austriece, Sibiul devine sediul guvernului Transilvaniei. Aceasta este o perioadă înfloritoare a orașului, cele mai reprezentative construcții din această perioadă fiind Palatul Brukenthal și Biserica romano-catolică „Sfânta Treime”. În anul 1717 a fost înființată prima fabrică de bere de pe actualul teritoriu al României. În anul 1784 apare la Sibiu primul ziar din Transilvania, numit Siebenbürger Zeitung. În 1788 Martin Hochmeister deschide primul teatru de pe teritoriul actual al României (în prezent Sala Thalia a Filarmonicii de Stat).

În 1872 se construiește prima linie de cale ferată din Transilvania, calea ferată Sibiu–Copșa Mică, iar în 1897 calea ferată Sibiu–Vințu de Jos. În același an Sibiul a fost electrificat, prin racordarea la centrala hidroelectrică de la Sadu, pe baza documentațiilor întocmite de Oskar von Miller. Tot în această perioadă Sibiul este sediul asociației ASTRA și un oraș important al comunității românești. În anul 1905 a fost dat în folosință tramvaiul sibian, care a funcționat până la desființarea sa în anul 1970.

Ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial și a perioadei comuniste populația săsească s-a diminuat considerabil prin deportări în Siberia și mai târziu prin emigrarea masivă în Germania.

Odată cu instaurarea regimului comunist în România a avut loc marginalizarea membrilor Cercului Literar de la Sibiu, aflat pe direcția inaugurată de Titu Maiorescu în cultura română.

Mai multe detalii puteți găsi aici.

Sighișoara

Undeva lângă Sighișoara se găsea postul de pază militară romană Sandava. Localitatea a fost întemeiată de coloniștii germani (de fapt, franconi din regiunea Rinului de nord), care fuseseră invitați să se așeze în Transilvania de către regele Ungariei Géza al II-lea pentru a apăra granițele de est. În această perioadă istorică oamenii de etnie germană au fost denumiți saxoni, dar coloniștii germani adevărați, cunoscuți ca “sașii din Transilvania”, nu au nici o legătură cu saxonii din nord-estul sau sud-estul Germaniei. Acești coloniști primesc în folosință fundus regius (pământ crăiesc) și se bucură de drepturi și privilegii deosebite.

Cronicarul sighișorean Georg Krauss (sau Georgius Krauss, sau Georg Kraus) (1607-1679) menționează că în anul 1191 locul unde acum se află Sighișoara era locuit, dar prima atestare documentară a așezării este din anul 1280 sub numele de Castrum Sex. În anul 1298 este menționată denumirea germană Schespurch (mai târziu “Schäßburg”). Localitatea este menționată în anul 1367 ca „civitas” (oraș). Numele românesc al orașului este atestat în scris din anul 1435. Forma „Sighișoara” a pătruns în română pe filieră maghiară, fiind o adaptare a numelui „Segesvár”.

În decursul anilor, cetatea Sighișoara nu a fost scutită de vicisitudini, prima fiind marea năvălire tătară din 1241, pe când cetatea încă nu era fortificată. Construcția zidului cetății, care are o lungime de 950 m, a început în 1350. Înălțimea inițială a fost de 4 m, dar în secolul al XV-lea a fost înălțat cu încă 3–4 m. A avut 14 turnuri (care aparțineau fiecare câte unei bresle) și 4 bastioane. În prezent mai există 9 turnuri și trei bastioane, dintre care cel mai reprezentativ este Turnul cu Ceas (Turnul Orelor).

Între anii 1431 și 1435, Vlad Dracul a stat la Sighișoara, așteptând momentul prielnic de a urca pe tronul Țării Românești. Totodată stăpânea aceste regiuni în numele lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei. Se pare că în această perioadă (în 1431) s-a născut la Sighișoara Vlad Țepeș.

În anul 1514, când războiul țărănesc a lui Gheorghe Doja, se răspândește în aproape întreaga Transilvanie, țăranii din jurul Sighișoarei se strâng în jurul unui anumit Ioan Secuiul (nume românizat).

În anul 1600 cetatea este atacată de trupele conduse de Mihai Viteazul și mai târziu este atacată și prădată de trupele conduse de generalul Basta, dar oamenii scapă cu viață din cauza plății unei răscumpărări de 50.000 de florini, „bani împrumutați”, cum menționează cronicarul Krauss. Mai târziu, în anul 1603 cetatea este atacată de Moise Székely cu trupele turcești, în anul 1605 este atacată de trupele condusă de Ștefan Bocskai și în anul 1662 este atacată de trupele conduse de Ioan Kemény. În Sighișoara este ales principe al Transilvaniei Gheorghe Rákóczi I în anul 1630 (1 decembrie), Francisc Rhédei în anul 1657 (2 noiembrie) și Acațiu Barcsay în anul 1658 (7 octombrie).

În anul 1646, 2.000 de locuitori mor din cauza ciumei, iar în 1709 numărul victimelor este de 4.000. În anul 1676 orașul este aproape distrus de un puternic incendiu (624 de case, 7 turnuri de aparare, Biserica Manastirii,). În anul 1788 este din nou conflagrație.

Între 17031711, are loc mișcarea anti-habsburgică din Ungaria și Transilvania. Curuții (anti-habsburgicii) – conduși în regiunea Târnavelor de Vasile Neagu și Bucur Câmpeanu – au atacat cetatea Sighișoara care era văzută ca fiind de partea lobonților (apărătorii imperiului habsburgic). După lupte grele, curuții își dau seama că nu pot ocupa cetatea, și se retrag.

În anul 1849 orașul este ocupat de trupele conduse de generarul Forró și mai târziu din nou este ocupat de trupele conduse de Józef Bem.

Prin bătălia între trupele țariste intervenționiste și armata revoluționară ungară de pe câmpia dintre Sighișoara și Albești din 31 iulie 1849, Sighișoara a intrat în istoria luptelor revoluționare din sec. al XIX-lea. În această bătălie a murit, printre alții, poetul maghiar Sándor Petőfi.

În perioada interbelică, Sighișoara a fost reședința județului Târnava Mare.

Mai multe detalii puteți găsi aici.

  • Ziua 1
  • Ziua 2
  • Ziua 3
Ziua 1

Plecare din Craiova

Plecare la ora 6:30 din fața Catedralei Mitropolitane Sf. Mare Mucenic Dimitrie din Craiova. Vom urma traseul Craiova-Râmnicu Vâlcea- Valea Oltului. Primul popas duhovnicesc va fi la mănăstirea Cozia (un complex monahal medieval, situat în orașul Călimănești, pe malul râului Olt. Este o ctitorie a domnului Mircea cel Bătrân, extinsă și renovată de-a lungul istoriei sale multiseculare. Paul de Alep, în jurnalul călătoriei sale în Țara Românească între 21 august 1656 – 13 octombrie 1658 scria despre Cozia: „În limba lor înțelesul numelui acestei mănăstiri, Cozia este „fortăreață de pământ din pricina nenumăraților munți din această țară”. Mănăstirea Cozia, în ansamblul ei, este inclusă în lista monumentelor istorice din România). Ne îndreptăm apoi către orașul Sibiu, fostă capitală culturală europeană în anul 2007, unde vom vedea principalele obiective și anume: Catedrala Sfânta Treime, Catedrala Evanghelică, Piața Mică, Podul Minciunilor, Piața Mare, Biserica Romano-Catolică, Muzeul Brukenthal. Ne vom îndrepta apoi către cetatea Sighișoarei unde ne vom caza.

Ziua 2

Vizită în Cetatea Sighișoarei

Mic dejun.

Vom vizita cetatea Sighișoarei (cetatea Sighişoara, considerată cea mai mare cetate medievală din Europa locuită fără întrerupere, dar şi cea mai bine păstrată cetate orășenească din Transilvania, cel mai atrăgător şi mai complet ansamblu urban medieval din România, devenit patrimoniu mondial al UNESCO din anul 1999. Pe locul în care se află Sighişoara de astăzi, se afla postul de pază militară romană Sandava, întemeiat de colonişti germani din regiunea Rinului). Se va vizita: Turnul cu Ceas – este construcţia emblematică a Sighişoarei, fiind realizat în scopuri militare, pentru apărarea cetăţii, şi locul care a găzduit şi Sfatul Cetăţii până în anul 1556; Biserica Mănăstirii – a fost zidită în dreapta Turnului cu Ceas, a fost ridicată în secolul al XIII-lea şi făcea parte iniţial dintr-o biserică a dominicanilor, astăzi dispărută; Scara Şcolarilor sau „Scara Acoperită” construită în anul 1654, este una dintre atracţiile Sighişoarei şi unul din elementele unice care se află aici; Turnul Fierarilor, aflat în apropierea Bisericii Mănăstirii, a fost construit în anul 1631, fiind unul din cele mai impunătoare şi masive turnuri ale cetăţii; Turnul Cizmarilor – avea rol de apărare și cu toate că datează din timpuri mai vechi, fiind menționat încă din anul 1521, și-a căpătat forma de astăzi în anul 1681. Vom vizita apoi orașul Brașov făcând un tur pietonal ce va cuprinde: Biserica Sfântul Nicolae din Scheii Brașovului și Prima Școală Românească, Biserica Neagră, Piața Sfatului și Biserica Adormirea Maicii Domnului. Pelerinajul nostru continuă cu vizitarea orașului Făgăraș, mai precis a Catedralei nou construite și a cetății Făgărașului (construcția cetății a început în 1310, pe locul unei mai vechi fortificații de pământ și lemn din secolul al XII-lea. Scopul construirii cetății era eminamente strategic, mai precis pentru apărarea sud-estului Transilvaniei de incursiunile tătarilor și otomanilor. În 1599, Mihai Viteazul, a ocupat cetatea, a dăruit-o soției sale, Doamna Stanca, împreună cu domeniul și, devenind principe al Transilvaniei și-a adăpostit aici familia și tezaurul domnesc, câțiva ani mai târziu). Ne îndreptăm apoi către localitatea Sâmbăta de Sus, unde ne vom caza.

Ziua 3

1 noiembrie 2020

Mic dejun.

Fiind zi de duminică, vom participa la Sfânta Liturghie oficiată în cadrul mănăstirii Sâmbăta de Sus-Brâncoveanu. Încărcați cu harul Sfântului Duh și liniște sufletească, vom continua pelerinajul îndreptându-ne către orașul Râmnicu Vâlcea, în apropierea căruia se găsește mănăstirea Troianu, unde ne vom închina la moaștele Sfântului Nectarie de la Eghina, făcătorul de minuni și la părticele din moaștele Sfântului Antim Ivireanul (în vara/toamna anului 1848 schitul a găzduit comandamentul militar al armatei de panduri condusă de generalul Gheorghe Magheru, motiv pentru care a fost transformat pentru o perioadă în Muzeul Gheorghe Magheru. Schitul a fost redobândit în 2001 și restaurant, s-a construit o biserică nouă, dar și alte clădiri destinate așezământului monahal. Este mănăstire de călugări, cu viață de obște). Vom ajunge în Craiova în funcție de trafic.

Bine de știut

  • Programul acţiunii poate fi modificat de către conducătorul de grup, ca ordine de desfăşurare sau se pot înlocui unele obiective sau hoteluri în funcţie de anumite situaţii speciale.
  • Categoria hotelurilor şi a mijloacelor de transport este cea oficială pentru România.
  • Distribuţia camerelor la hotel se face de către recepţia acestuia; problemele legate de amplasarea sau aspectul camerei se rezolvă de către turist direct la recepţie, asistat de însoţitorul de grup/ghid.
  • Pentru anumite facilităţi din hotel sau din cameră, hotelierul poate solicita taxe suplimentare (minibar/frigider, seif etc.); în momentul sosirii la hotel solicitaţi recepţionerului să vă informeze cu exactitate asupra lor.
  • Aşezarea în autocar se face începând cu bancheta a doua, în ordinea achitării avansului.

CONDIȚII DE RENUNȚARE

În cazul în care călătorul renunţă din vina sa la pachetul de servicii turistice, el datorează Agenţiei penalizări după cum urmează:

  • 25% din preţul pachetului de servicii de călătorie, dacă renunţarea se face în intervalul  29 –25 de zile calendaristice înainte de data plecării;
  • 50% din preţul pachetului de servicii de călătorie, dacă renunţarea se face în intervalul 24 – 20  de zile calendaristice înainte de data plecării;
  • 100% daca anularea se face în următoarele condiții:
  • nu se prezintă la program;
  • într-un interval mai mic de 20 de zile calendaristice înainte de data plecării (ori în ziua plecării);
  • în cazul în care călătorul nu este lăsat să treacă una din frontierele de pe traseul excursiei, din motive care sunt legate exclusiv de persoana sa sau din motive care nu pot fi imputate Agenției;
  • în cazul în care călătorul nu respectă condițiile generale ale Agenției, prezintă acte incomplete sau false, nu are pașaport sau nu achită integral excursia în termenele stipulate.
Legal

Licență de turism Nr. 1306 din 01.03.2019

Polița asigurare nr. 000001600 / 01.01.2020-31.12.2020 – City Insurance. Limita de raspundere: 60.000 EUR

Adresă

Str. C.S. Nicolaescu Plopșor nr. 3A
Craiova, Dolj
(în spatele bisericii „Sf. Ilie”)

2020 Pelerinaje.ro. Toate drepturile rezervate.

Close

Sighișoara și Sâmbăta de Sus

Preț
385 LEI. per persoană
Durată
3 zile
Destination
Mai mult de 1
Călători
35+

    Completează câmpurile pentru a efectua o rezervare. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii



      Dacă aveți întrebări sau nelămuriri ne puteți scrie. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii