- Informații
- Itinerariu
- Important
Detalii
- Însoțitor preot ghid
- Transport autocar 4*
- Intrari obiective (aprox 30 lei)
- Orice nu este inclus în program
Mănăstirea Viforita
Mănăstirea Viforâta este o mănăstire ortodoxă de maici din România situată în localitatea Viforâta, județul Dâmbovița. Are două hramuri, unul închinat Nașterii Maicii Domnului, prăznuit pe 8 septembrie și al doilea, închinat Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, prăznuit pe data de 23 aprilie.
Tradiția și unele documente mai vechi spun că pe locul actualei mănăstiri a existat o bisericuță mai veche, de pe la jumătatea secolului al XV-lea (1447-1456), ctitorie aparținând domnitorului Vladislav Voievod Basarab.
Mănăstirea îi are printre ctitori pe Vlad Înecatul (Vlad Vodă al V-lea), fiul lui Radu cel Mare. În 1635 mănăstirea este rezidită din temelii de domnitorul Matei Basarab, iar în locul călugărilor greci care au fost la început, sunt aduse călugărițe. Peste ani, și voievodul martir Constantin Brâncoveanu a făcut o serie de modificări în construcția lăcașului de cult, așa cum este, de exemplu, pridvorul. Aici sunt înfățișate scene din Apocalipsă, precum bucuria Raiului împărtășită de toți sfinții, dar și chinurile iadului pentru păcătoși. Tot în timpul lui Constantin Brâncoveanu a fost pardosită biserica cu piatră, pictura originală refăcută, zidurile de incintă reînălțate, precum și mai multe chilii adăugate celorlalte vechi.
De-a lungul timpului, numeroasele vicisitudini, precum cutremurele, ajung să deterioreze construcția mănăstirii fiind însă refăcută de fiecare dată. Logofătul Mitropoliei de la Târgoviște, chir Nicolae, a finanțat lucrările de refacere a mănăstirii după cutremurul din 1802. Iar după cutremurul din 10 noiembrie 1940, turnul clopotniță a fost reconstruit și chiliile renovate. Mai târziu a fost introdusă și electricitatea, alimentarea cu apă potabilă și gaze naturale, lucrările luând sfârșit în 1962. La cutremurul din 4 martie 1977 mai toate construcțiile adiacente, dar și biserica au fost afectate urmând ca părțile dinspre răsărit, apus și miazănoapte, fie rezidite, din temelie. Din vechea pictură a bisericii realizată pe vremea marelui ban Grigorie Brâncoveanu la început de secol XIX, afectată grav la cutremurul din anul 1977, a mai rămas, după operațiunile de restaurare, doar primul registru de pictură, realiztă în ulei. Cel de-al doilea registru și turlele din naos și pronaos s-au refăcut în tehnica frescă având o pictură în stil neobizantin. În pronaos sunt pictate portretele votive ale marelui ban Grigorie Brâncoveanu și al jupânesei sale, Safta, alături de primii ctitori, cărora le-au fost redate doar capetele. Tot atunci, pe cheltuilala marelui ban a fost ridicată biserica cu hramul „Sfintii Apostoli Petru și Pavel” din cimitirul mănăstirii.
Alte renovări și reparații au fost efectuate la Mănăstirea Viforâta între anii 1913-1914 prin grija Mitropolitului-Primat al României, Dr. Konon Arămescu Donici, precum și sub păstoriea Patriarhilor Iustin Moisescu (1977-1986) și Teoctist Arăpașu (1986-2007).
Catapeteasma sau iconostasul bisericii mănăstirii este o adevărată operă de artă sacră a sculptorului Karl Stork, realizată în stil brâncoveneasc, împodobită cu o fină broderie de sculptură în lemn de tei. Remarcabilă este icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, precum și icoana de hram, în relief, a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, ambele ferecate în argint aurit.
Mănăstirea are și un muzeu remarcabil, cu multe obiecte scumpe de cult din metale prețioase, broderii, icoane, și cărți vechi religioase de mare însemnătate.
Mănăstirea Dealu
Mănăstirea Dealu este o mănăstire de maici situată pe un deal din apropierea orașului Târgoviște (6 km N). Drumul principal de acces este, pe ultimii 2 km până la mănăstire, o pantă cu înclinație mare ce șerpuiește până în vârful dealului.
Biserica Sf. Nicolae, singurul corp arhitectural care s-a păstrat din vechiul ansamblu, este unul din cele mai importante monumente ale evului mediu din Țara Românească. Edificiul, dispus pe un plan triconc de tip Vodița II, are proporții zvelte; el măsoară 8 metri lățime și 21,20 metri lungime la o înălțime de 24 metri (fără acoperiș). Pe lângă tradiționala turlă pe naos apar aici pentru prima oară două turle pe travesa de răsărit a pronaosului prelungit. Ele evidențiază funcția sepulcrală a acestui corp arhitectonic. Această inovație va fi preluată de bisericile de la Tutana, Brebu și Gura Motrului.
Fațadele sunt în întregime placate cu piatră fățuită și decorate în două registre cu arcaturi de ciubuce. Acest sistem de decorare în două registre separate de un brâu median va caracteriza monumentele de cărămidă ridicate în cursul secolului al XVI-lea în Țara Românească. În decorul turlelor și cel al fațadei vestice se întâlnesc și ornamente caucaziene, care se vor regăsi mai târziu, cu mai mare densitate, pe fațadele bisericii episcopale de la Curtea de Argeș.
Pictura care împodobise inițial interiorul bisericii, o operă din 1515 a meșterului Dobromir din Târgoviște în colaborare cu Jitian și Stanciu, nu s-a păstrat. În 1985 biserica a fost repictată de arhimandritul Sofian Boghiu.
Pronaosul bisericii adăpostește mormântul lui Radu cel Mare și racla cu capul lui Mihai Viteazul. Sarcofagele din marmură ale acestor voievozi au fost executate între 1912 și 1913 de Frederic Storck.
Mănăstirea Ghighiu
Cele mai vechi mărturii despre Mănăstirea Ghighiu datează de la sfârșitul secolului al XVI-lea, când este menționat pe aceste locuri schitul logofătului Coresi și al jupâniței Slăvița. Urmele sihăstriei se vor șterge însă aproape în întregime. Abia în 1817 Măriuța Răfoveanca împreună cu mama sa Ana donează un teren și o parte din averea lor pentru înălțarea unui schit, la cererea monahului Agapie. Vor fi ridicate, mai întâi, o bisericuță de lemn și câteva chilii. Biserica mare a mănăstirii a început a se zidi în anul 1858, prin purtarea de grijă a starețului Eftimie, fiind sfințită pe 31 martie 1866. Pictura aparține lui Gheorghe Tattarescu (1864). Mănăstirea a fost incendiată în mai multe rânduri; în 1922 arde valoroasa bibliotecă a mănăstirii. În timpul Primului Război Mondial armata germană distruge o parte din chilii, alungă călugării și transformă Mănăstirea Ghighiu în fabrică de conserve. Mănăstirea va fi bombardată a doua oară în 1944. Patriarhul Justinian Marina restaurează din temelii, în anii ’50 ai secolului trecut, întreg ansamblul monahal, transformându-l în mănăstire de maici (1952). La Ghighiu se află o vestită icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, datată din secolul al XVI-lea, dăruită în anul 1958 de episcopul Vasile Samaha de Sergiopolis, Siria. Bisericuța cimitirului cu hramurile Sf. Lazăr, Sf. Spiridon și Sf. Haralambie este datată din anul 1832, fiind ctitorită de Panait și Ecaterina Mărunțeanu.
Asociația Pro Vita – Parohia Valea Plopului
Satul Valea Plopului, aflat la 16 km de Vălenii de Munte, este locul unde îşi desfăşoară activitatea Centrul Social „Pro-Vita pentru născuţi şi nenăscuţi” in cadrul Parohiei Valea Plopului, unde, din 1979, este paroh preotul Nicolae Tănase. Alături de el slujesc cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Preotul Gabriel Gogonea și Preotul Marian Bogdan- Biserica Sf. Ioachim și Ana din satul Valea Screzii.
Oamenii inimoşi ai satelor Valea Plopului şi Valea Screzii, com Poseşti, Jud. Prahova susţin acţiunile Centrului Social „Pro-Vita pentru născuţi şi nenăscuţi”, care funcționează conform articolului 66 din Statutul Bisericii Ortodoxe Române. Centrul Pro-Vita, are ca scop promovarea unor măsuri eficiente în vederea ocrotirii copilului născut şi nenăscut, indiferent de rasă, religie sau naţionalitate, dând o nouă dimensiune vieţii copiilor orfani, abandonaţi, nedoriţi ca şi copiilor mamelor care au renunţat la avort, dar care nu au posibilitatea să-i îngrijească.
Centrul a fost creat pentru a structura şi a da o formă legală unei activităţi de salvare de la dispariţia materială şi recuperarea psihică şi morală a unor copii aflaţi la marginea societăţii şi refuzaţi de aceasta.
- Ziua 1
- Ziua 2
Craiova - Valea Plopului
Plecare din Craiova la ora 6.30 (din spatele Catedralei Sf. Dumitru) pe ruta Balș-Slatina-Pitești, ieșire de pe autostradă la Ionești- Găiești-Târgoviște. În Târgoviște se va vizita Turnu Chindiei (monument istoric datând din perioada Medievală) și Catedrala Mitropolitană. Ne vom deplasa apoi către Mănăstirea Viforâta (mănăstirea celor 33 de voievozi, de la Mircea cel Bătrân până la Constantin Brâncoveanu, ce adăpostește icoana făcătoare de minuni a Sfântului Gheorghe) și Mănăstirea Dealu (unde este îngropat capul lui Mihai Viteazul). Ne vom îndrepta către Ploiești Vest și vom vizita Mănăstirea Turnu (conform istoricului local, patriarhul Ierusalimului, Dositei Nottara, a lăsat un blestem greu împotriva oropsitorilor mănăstirii), Mănăstirea Ghighiu unde ne vom închina la icoana făcătoare de minuni Maica Domnului - Siriana. Apoi ne vom deplasa către Vălenii de Munte și vom vizita Mănăstirea Zamfira (ctitorită de către jupânița Zamfira și a cărei pictură interioară a fost executată de către pictorul Nicolae Grigorescu, pe când avea doar 18 ani). Ajungem în Parohia Valea Plopului, unde ne vom caza.
Valea Plopului - Craiova
Vizităm așezământul ProVita pentru nenăscuți și născuți din Valea Screzii, Mănăstirea Suzana (localizată pe valea Teleajenului, ctitoria Staicăi Arsicu, devenită apoi maica Suzana). Urmează închinarea la Mănăstirea Cheia (ridicată la 1770, distrusă de turci, reconstruită de starețul Atanasie, cunoscut după nume „al Cheii”) și întoarcea în Craiova, unde vom sosii în funcție de trafic.
Condiții de renunțare
În cazul în care călătorul renunţă din vina sa la pachetul de servicii turistice, el datorează Agenţiei penalizări după cum urmează:
- 25% din preţul pachetului de servicii de călătorie, dacă renunţarea se face în intervalul 29 –25 de zile calendaristice înainte de data plecării;
- 50% din preţul pachetului de servicii de călătorie, dacă renunţarea se face în intervalul 24 – 20 de zile calendaristice înainte de data plecării;
- 100% daca anularea se face în următoarele condiții:
- nu se prezintă la program;
- într-un interval mai mic de 20 de zile calendaristice înainte de data plecării (ori în ziua plecării);
- în cazul în care călătorul nu este lăsat să treacă una din frontierele de pe traseul excursiei, din motive care sunt legate exclusiv de persoana sa sau din motive care nu pot fi imputate Agenției;
- în cazul în care călătorul nu respectă condițiile generale ale Agenției, prezintă acte incomplete sau false, nu are pașaport sau nu achită integral excursia în termenele stipulate;
Să luăm aminte!
- Pelerinajul nu este excursie sau concediu, ci poate fi înțeles ca fiind căutarea lui Dumnezeu, Cel care este mai aproape de om în anumite locuri.
- Pelerinajul înseamnă și înfruntarea ispitelor și a lipsurilor, care se pot ivi în anumite situații, știind că orice osteneală va fi răsplătită de Dumnezeu înzecit și înmiit.
- Mersul pe jos în cazul unor mănăstiri se încadrează tot în această nevoință. Pelerinii trebuie să se asigure așadar, că au condiția fizică și morală pentru parcurgerea distanțelor ce se impun.
- Pelerinii au obligația să specifice în momentul înscrierii dacă au afecțiuni ale sănătății ce pot pune în pericol buna desfășurare a pelerinajului spre a primi sfaturi și îndrumare de la angajații Centrului de Pelerinaje.
- Programul acţiunii poate fi modificat de către conducătorul de grup,ca ordine de desfăşurare sau se pot înlocui unele obiective sau hoteluri în funcţie de anumite situaţii speciale.