Pelerinaje Interne Mânăstiri Vâlcene

Mânăstirea dintr-un Lemn

Este situata la aproximativ 25 km sud de municipiul Ramnicu Valcea si la 12 km nord de Babeni, pe valea Otasaului, in comuna Francesti. Potrivit unei vechi traditii locale, ar fi luat fiinta in primele decenii ale secolului al XVI-lea, prin edificarea in acest loc a materialului unui singur stejar. Ea a fost ridicata in cinstea Icoanei Maicii Domnului, icoana ce se pastreaza si azi in biserica de piatra a manastirii. In baza acestei traditii asezarea monahala de aici poarta numele Dintr-un Lemn.

Cea mai veche marturie despre manastire a fost consemnata in scris de diaconul Paul de Alep, care l-a insotit pe Patriarhul Macarie al Antiohiei in calatoriile acestuia prin Tarile Romanesti intre anii 1653-1658. El sustine ca un calugar ar fi gasit o icoana a Maicii Domnului in scorbura unui stejar secular. In acel moment el ar fi auzit o voce ce l-ar fi indemnat sa zideasca o manastire din trunchiul acelui copac.

Mai multe detalii puteți găsi aici.

Mânăstirea Govora

Manastire de maici, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, Manastirea Govora este amplasata la poalele dealului Cosul Mare, pe raza comunei Mihaiesti din judetul Valcea, la 6 km de Baile Govora si la 18 km de Ramnicu Valcea, pe fosta mosie Hinta.

Legatura rutiera cu manastirea se face pe soseaua nationala Ramnicu Valcea – Tg.Jiu. Pe calea ferata, manastirea se afla la 12 km de gara Govora.

Numele manastirii vine de la slavonescul “gavariti” – a vorbi, a spune, sau – izvor, murmur de izvor.

Asezamantul monahal de la Govora se numara printre cele mai vechi din tara, fiind ridicat partial in secolul al XIV-lea si al XV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul. Data la care s-a asezat crucea pentru sfintire a acestui frumos asezamant ramane inca tainuita. In 1440 a fost distrusa de boierul Albu cel Mare in perioada domniei lui Vlad Tepes, ca dupa aceea, intre anii 1492-1496, sa fie refacuta de Vlad Calugarul si Radu cel Mare. Intre anii 1640-1645, domnitorul Matei Basarab face manastirii o reparatie totala in vederea instalarii tiparnitei daruite de mitropolitul Petru Movila de la Kiev. In timpul domniei lui Constantin Brancoveanu, in perioada anilor 1710-1711, manastirea a fost restaurata si extinsa. Trapeza i-a fost adaugata in 1775, iar clopotnita si cladirile de pe latura stanga, cat si pe cele de pe latura nordica, i-au fost ridicate la inceputul secolului al XVIII-lea, cu unele modificari in secolul urmator.

Mai multe detalii puteți găsi aici.

Culele Măldărești

În turceşte, când vine vorba de un turn, se foloseşte cuvântul „kúla”. Prin Balcani, această denumire a ajuns şi la nord de Dunăre, unde ea s-a dat caselor boiereşti înalte, cu bază dreptunghiulară, construite asemenea unor turnuri de apărare, dar având înfăţişarea şi confortul unui mic castel provincial. Aceste fortăreţe au fost risipite nu doar la vest de Olt, ci şi prin vestul Munteniei.

Dar cea mai veche culă şi, zice-se, cea mai trainică s-a ridicat de către boierii Măldăreşti la începutul secolului XVI, pe când ei deţineau averi mari şi proprietăţi întinse de la munte până la Dunăre. La patru kilometri de Horezu – acolo unde se află mânăstirea lui Brâncoveanu -, bătrâna culă Greceanu se odihneşte între brazi şi castani, în liniştea comunei Măldăreşti. La o aruncătură de băţ, într-o la fel de frumoasă şi largă poiană, cula Duca stă şi ea cu porţile deschise pentru vizitatorii curioşi. Mai tânără decât prima, această fortăreaţă are în faţă casa de vacanţă a ultimului ei proprietar. Toate cele trei construcţii formează azi Complexul Muzeal Măldăreşti, împresurat idilic de dealurile împădurite ale Vâlcei.

Mai multe detalii puteți găsi aici.

Mânăstirea Bistrița

Ctitorie a boierilor Craiovesti Manastirea Bistrita dateaza din jurul anului 1490. Insa prima atestare documentara a manastirii se pastreaza in “Hrisovul de danie” datat 16 martie 1494 apartinand lui Vlad Voda Calugarul. Din 1497 marele ban Barbu Craiovescu a adus de la Constantinopol moastele Sfantului Grigorie Decapolitul (780-842). A fost puternic avariata de expeditia condusa de Mihnea cel Rau in 1509. Dupa inlaturarea acestuia, banul Barbu, cu sprijinul lui Neagoe Basarab o reface intre 1515-1519. Pictura a fost atribuita mesterilor zugravi Dumitru, Chirtop si Dobromir de numele carora se leaga si fresca Manastirii Dealu de langa Targoviste si executarea lucrarilor in piatra de la ansamblul Curtea de Arges.

Din ctitoria Craiovestilor astazi se mai pastreaza bisericuta Bolnitei (1520-1521). Avand o impresionanta fresca interioara din traditia paleologa tarzie cand incepeau sa patrunda in Balcani elemente artistice folosite de iconografii cretani, biserica este inchinata “Schimbarii la fata”.

Mai multe detalii puteți găsi aici.

Mânăstirea Hurezi

Printre manastirile monumente istorice, care impodobesc pamantul romanesc, Manastirea Hurezi este considerata, impreuna cu schiturile sale, ca cel mai reprezentativ complex de arhitectura, definitoriu pentru “stilul brancovenesc”.

Este asezata in partea de nord a judetului Valcea, pe drumul national DN 67 Ramnicu Valcea – Targu Jiu, la poalele muntilor Capatanii, strajuita de codrii, intr-un loc plin de farmec si singuratate, a carui liniste o tulbura doar cantecul huhurezilor, acele pasari de noapte care au dat, probabil, numele acestor locuri si al manastirii.

Mai multe detalii puteți găsi aici.