Pelerinaje Interne Mănăstirea Frăsinei - Sf. Maslu

Preț
70 lei. per persoană
Durată
1 zi
Destinație
Vâlcea
Pelerini
17
  • Informații
  • Itinerariu

Detalii

Locația de plecare
Craiova - Catedrala Sf. Dumitru
Locația de revenire
Craiova - Catedrala Sf. Dumitru
Prețul include
  • Însoțitor preot ghid
  • Transport autocar aer condiționat
Prețul nu include
  • Orice nu este inclus în program

Mănăstirea Frăsinei, supranumită și „Athosul românesc”, reprezintă pentru mulți credincioși locul de comuniune a omului  cu Dumnezeu. Retrasă între munți și înconjurată de păduri seculare, sihăstria monahală din Carpați este o oază de liniște, extrem de apreciată de credincioşi veniţi din toate colţurile ţării. Istoria mănăstirii Frăsinei începe în anul 1710, când doi călugări au construit un schit în mijlocul pădurii din Muereasca. 150 de ani mai târziu, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, episcopul Râmnicului, a cerut să se construiască o biserică nouă, impunătoare, şi câteva chilii pentru călugării ce aveau să slujească în acel lăcaș.

Biserica vechiului schit, cu hramul Naşterea Sfântului Ioan Botezatorul, a fost construită din lemn, de călugării bulgari Ilarion şi Ştefan, la anul 1710. Aceasta a fost reconstruită din zid, între anii 1762-1763, de către Cârstea şi Damian Iovipali, fraţii hagii din Râmnic, împreună cu Nicoliţă, fiul lui Cârstea, cu binecuvântarea Episcopului Filaret al Râmnicului. În jurul acestui schit au existat chilii, care însă nu s-au păstrat.

La anul 1787, din cauza Războiului ruso-turc, schitul a fost pustiit şi a rămas părăsit până la anul 1848, când a fost refăcut de către călugărul Acachie, venit de la Sfânta mănăstire Cernica, cu învoirea lui Gheorghe Iovipali, urmaşul primilor ctitori. El a închis pridvorul vechii biserici cu cărămidă, transformându-l în pronaos, și l-a zugrăvit. Tot el a refăcut vechile chilii.

Biserica veche păstrează pictura în frescă, lucrată la anul 1763, de către Teodor Zugravul, cât şi pe cea din tindă, lucrată la anul 1848. Astăzi, vechea biserică este folosită ca biserică de cimitir, în jurul acesteia aflându-se mormintele duhovnicilor și ale monahilor de la Frăsinei.

Biserica actuală a sfintei mănăstiri, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, corpul de chilii zidit împrejurul bisericii și clopotnița au fost ctitorite de Sfântul Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului, între anii 1860-1863.

Pisania bisericii zidite de Sfântul Ierarh Calinic mărturisește următoarele:

Întru mărirea Sfintei Treimi Unuia Dumnezeu şi întru cinstea Adormirii Maicii Domnului s-au zidit din temelie această Sfântă Biserică, cu clopotniţă şi chilii împrejur, de smeritul Episcop al Rm-Noului Severin. D.D. Calinic Cernicanu, spre a fi locuită de părinţi monahi cu viaţă de obşte; alăturându-se de dânsul şi Schitul Slătioarele, tot din acest district, prin actul Prea Sfinţiei Sale din anul 1860, legalizat de Prea Sfinția Sa Părintele Mitropolit D.D. Nifon Cernicanul, sub No. 2, acelaşi an, Martie 9, spre a se îngriji amândouă de singur stareţul Frăsineiului. Pentru o mai bună susţinere a lor din venitul propietăţii lor ce au nesupuse la un alt stabiliment. Publicu s-au sfințit la 1863, Mai 12.

Biserica a fost pictată în ulei, de către pictorul ardelean Mişu Pop, în stilul renascentist al lui Gheorghe Tattarăscu. Pictura bisericii mari a fost spălată la anul 1968, de către pictorul Aritium Avachian. Astăzi, biserica este monument istoric.

Secularizarea averilor mănăstirești a fost una dintre marile reforme adoptate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza pentru modernizarea noului stat, înființat la anul 1859, prin unirea Moldovei cu Țara Românească. Prin această reformă administrativă, adoptată la anul 1863, proprietățile bisericilor și mănăstirilor închinate unor locuri străine au fost trecute în proprietatea statului. Pentru admirația domnitorului Cuza față de Sfântul Ierarh Calinic, Sfânta Mănăstire Frăsinei a fost singura mânăstire din ţară care nu a fost secularizată, aceasta păstrându-şi terenul agricol până în zilele noastre.

Paraclisul mănăstirii, cu hramul Sfinţii Trei Ierarhi, și o serie de alte zidiri au fost ctitorite de Episcopul Gherasim Safirim al Romanului (1910-1911), fost arhimandrit de scaun al Episcopiei Râmnicului-Noul Severin. El completează cu chilii aripa de miazăzi şi de răsărit a incintei monastic. Se completează astfel lucrările edilitare sistate la 1888.

Viaţa monahală de la Sfânta Mănăstire Frăsinei se aseamănă cu cea de la Sfântul Munte Athos. În mânăstire nu au voie să intre femeile, pentru acestea zidindu-se special o biserică la baza muntelui. Nu se mănăncâ niciodată carne, iar slujbele țin până spre dimineața.

La anul 1867, Sfântul Ierarh Calinic a aşezat în locul în care se află astăzi biserica de jos, o piatră de legământ pe care a scris, cu litere chirilice, atât binecuvântări, pentru femeile care vor păstra acest legământ, cât şi blesteme, pentru cele care vor călca hotărârea sa.

Pe piatra de legământ, păstrată astăzi în muzeul Sfintei Mănăstiri Frăsinei, stă scris:

Acest sfânt lacaş s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinţi monahi şi fiindcă oarecare din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor vieţuitori de acolo, de aceea, sub grea legătură, s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem şi toate nenorocirile să vină asupra lor, precum sărăcia, gârbăvia şi tot felul de pedepse. Și iarăşi, cele ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu şi a smereniei noastre şi să vină asupra lor fericitul bine. Calinic, Episcopul Râmnicului-Noul Severin, 17 ianuarie 1867.

Așezămintele monahale și legământul Sfântului Ierarh Calinic s-au respectat până astăzi cu mare stricteţe. Chiar în timpul păstoririi sale, cei care l-au călcat au fost pedepsiţi aspru. Este binecunoscută întâmplarea cu tânăra păstoriţă din satul Muereasca, care din greşeală a trecut hotarul şi s-a îmbolnăvit de epilepsie, fiind nevoită să ceară ajutorul Sfântului Ierarh Calinic, care a iertat-o și a tămăduit-o.

  • Ziua 1
Ziua 1

Craiova - Valea Oltului - Mănăstirea Frăsinei - Catedrala Arhiepiscopala Rm. Vâlcea - Mănăstirea Troianu - Craiova

Plecare la ora 06.00 din spatele Catedralei Mitropolitane „Sf. Dumitru”, din Craiova. Vom urma traseul Craiova – Râmnicu Vâlcea – Valea Oltului. Primul popas va fi la mănăstirea Frăsinei, supranumită și „Athosul românesc”, reprezintă pentru mulți credincioși locul de comuniune a omului  cu Dumnezeu. Retrasă între munți și înconjurată de păduri seculare, sihăstria monahală din Carpați este o oază de liniște, extrem de apreciată de credincioşi veniţi din toate colţurile ţării. Istoria mănăstirii Frăsinei începe în anul 1710, când doi călugări au construit un schit în mijlocul pădurii din Muereasca. 150 de ani mai târziu, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, episcopul Râmnicului, a cerut să se construiască o biserică nouă, impunătoare, şi câteva chilii pentru călugării ce aveau să slujească în acel lăcaș.  Aici, vom participa la Taina Sfântului Maslu, după care, pornim spre Mănăstirea Cozia - un complex monahal medieval, situat în orașul Călimănești, pe malul râului Olt. Este o ctitorie a domnului Mircea cel Bătrân, extinsă și renovată de-a lungul istoriei sale multiseculare. Paul de Alep, în jurnalul călătoriei sale în Țara Românească între 21 august 1656 - 13 octombrie 1658 scria despre Cozia: „În limba lor înțelesul numelui acestei mănăstiri, Cozia este „fortăreață de pământ din pricina nenumăraților munți din această țară”. Mănăstirea Cozia, în ansamblul ei, este inclusă în lista monumentelor istorice din România.

Încărcați cu harul Sfântului Duh, plecăm spre Catedrala Arhiepiscopală din Râmnicu Vâlcea, cu hramul istoric Sfântul Ierarh Nicolae, fiind construită pe temelia unor biserici mai vechi. Biserica este zidită în formă de cruce și a fost ctitorită de către Sfântul Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului, între anii 1850-1856. Ea a fost proiectată și construită de ucenicii Sfântului Calinic, care au zidit și bisericile Sfintelor Mânăstiri Cernica, Pasărea şi Frăsinei, foarte asemănătoare între ele.

Ne continuăm pelerinajul și ajungem la Mănăstirea Troianu, unde ne vom închina la moaștele Sfântului Efrem cel Nou (în vara/toamna anului 1848 schitul a găzduit comandamentul militar al armatei de panduri condusă de generalul Gheorghe Magheru, motiv pentru care a fost transformat pentru o perioadă în Muzeul Gheorghe Magheru. Schitul a fost redobândit în 2001 și restaurant, s-a construit o biserică nouă, dar și alte clădiri destinate așezământului monahal. Este mănăstire de călugări, cu viață de obște). Vom ajunge în Craiova în funcție de trafic.

Legal

Licență de turism Nr. 1306 din 01.03.2019

Polița asigurare nr. 000002085/ 01.01.2021-31.12.2021 – City Insurance. Limita de raspundere: 25.000 EUR

Adresă

Str. C.S. Nicolaescu Plopșor nr. 3A
Craiova, Dolj
(în spatele bisericii „Sf. Ilie”)

2020 Pelerinaje.ro. Toate drepturile rezervate.

Close

Mănăstirea Frăsinei - Sf. Maslu

Preț
70 lei. per persoană
Durată
1 zi
Destination
Vâlcea
Călători
17

    Completează câmpurile pentru a efectua o rezervare. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii



      Dacă aveți întrebări sau nelămuriri ne puteți scrie. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii