- Informații
- Itinerariu
- Important
Detalii
- 6 nopţi cazare în camere duble hoteluri 3*
- Cină
- Mic Dejun
- Transport autocar 4*
- Asigurare medicală obligatorie
- Ghid la obiectivele turistice
- Taxe de stațiuni și orașe
- Taxe Feribot
- Taxe intrări obiective
Sofia
Cea mai mare perioadă de timp orașul a posedat un nume trac, derivat din tribul Serdi, care erau fie de origine tracă, fie celtică sau de origine mixtă traco-celtice.
Împăratul Traian a dat orașului numele Ulpia Serdica; Ulpia poate fi derivată dintr-un congres umbrian al cuvântului latin lupus , adică “lup” sau din latinescul vulpus (vulpe). Se pare că prima menționare scrisă a denumirii Serdica a fost făcută în timpul domniei sale, iar ultima menționare a fost în secolul al XIX-lea într-un text bulgar (Сардакіи, Sardaki).
Alte denumiri date Sofiei, cum ar fi Serdonpolis (Σερδών πόλις, “Orașul Serdi” în limba greacă ) și Triaditza (Τριάδιτζα, “Treime” în greacă ), au fost menționate de către surse sau monede bizantine grecești. Numele slavic Sredeț (Срѣдецъ), care are legătură cu “mijloc” (среда, “sreda”) și cu cel mai vechi nume al orașului, a apărut pentru prima oară pe hârtie într-un text din secolul al XI-lea. Orașul era numit Atralisa de călătorii arabi Idrisi și Strelisa , Stralitsa sau Stralitsion de către cruciați.
Numele Sofia vine de la Biserica Sfânta Sofia, spre deosebire de originea predominant slavă a orașelor bulgare. Numele acestei biserici vine în cele din urmă din cuvântul grecesc “σοφός”, adică “înțelept” sau “priceput”. Cele mai vechi lucrări în care este înregistrată această ultimă denumire sunt duplicatul Evangheliei lui Serdica, într-un dialog între doi vânzători din Dubrovnik în jurul anului 1359, în Carta Vitosha din secolul al XIV-lea a țarului bulgar Ioan Șișman și într-o notă a comerciantului din Ragusa din 1376. În aceste documente, orașul este numit Sofia, dar în același timp regiunea și locuitorii orașului se mai numesc Sredecheski (срѣдечьскои, “Sredețeni”), care a continuat până în secolul al XX-lea. Orașul a devenit oarecum popular pentru otomani prin numele Sofya (صوفيه). În 1879 a existat o dispută asupra a ceea ce ar trebui să fie numele noii capitale bulgare, atunci când cetățenii au creat o comisie de oameni celebri, insistând asupra numelui slav. Treptat, a apărut un compromis, oficializarea denumirii Sofia pentru instituțiile naționale, în timp ce legitima titlul Sredeț pentru instituțiile administrative și bisericești, înainte ca acesta din urmă să fie abandonat de-a lungul anilor.
Mai multe detalii puteți găsi aici.
Salonic
A fost capitala unuia dintre cele patru districte romane ale Macedoniei și era condus de un praetor. A fost numit după Thessalonica, soția lui Cassandru și sora lui Alexandru cel Mare, care a fondat orașul. Ea a fost numită astfel de tatăl ei, Filip, pentru că a auzit pentru prima dată de nașterea ei după ce a înfrânt (nike) Tesalia.
În cea de-a doua călătorie misionară, Pavel a predicat în principala sinagogă a evreilor din acea parte a Macedoniei și a pus bazele unei biserici. Opoziția evreilor l-a făcut să plece din oraș spre Berroia.
Ca parte a Macedoniei, Salonic a făcut parte din Imperiul Roman, iar mai târziu din Bizantin – până ce Constantinopolul a fost capturat în Cruciada a patra (1204). Orașul a devenit capitală a Regatului Cruciat al Salonicului, până ce a fost cucerit de despotatul bizantin al Epirusului în 1224. A fost recuperat de Imperiul Bizantin în 1264, dar, neputând să-l susțină împotriva Imperiului Otoman, despotul bizantin Andronikos Palaeologus a fost forțat să-l vândă Veneției, care l-a păstrat sub autoritatea sa până în 1430.
Monumentele paleocreștine și bizantine din Salonic au fost înscrise, în anul 1988, pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
În localitățile din împrejurimile Salonicului locuiește o importantă comunitate de meglenoromâni. Aceștia numesc portul Săruna, nume moștenit direct din latinescul Salona. De la ei, și nu de la greci, au preluat denumirea bulgarii și macedonenii, care astăzi îi zic Solun.
Mai multe detalii puteți găsi aici.
Atena
Cea mai veche prezență umană în Atena este atestată la peștera Schist, datată a fi în preajma mileniilor al IX-lea–al VII-lea î.e.n. Atena este locuită permanent de cel puțin 7000 de ani.
Până la 1400 î.e.n., așezarea devenise un centru important al civilizației miceniene, iar Acropola a fost locul unei mari cetăți miceniene ale cărei ruine pot fi recunoscute ca secțiuni ale unor ziduri ciclopiene caracteristice acestei civilizații. Spre deosebire de alte centre miceniene, cum ar fi Micene și Pylos, nu se știe dacă Atena a suferit vreo distrugere în preajma anului 1200 î.e.n., eveniment adesea atribuit unei invazii doriene, iar atenienii au susținut mereu că sunt ionieni „puri”, fără influență dorică. Atena a intrat însă într-o perioadă de declin, ca și multe alte așezări ale epocii bronzului, timp de 150 de ani după aceasta.
Înhumările din Epoca Fierului, ale căror rămășițe au fost găsite la Kerameikos și în alte locuri, demonstrează că, începând cu 900 î.e.n., Atena a devenit unul dintre principalele centre comerciale din regiune, ca și Lefkandi în Euboea și Knossos în Creta. Această poziție ar fi putut să fie și rezultatul poziției sale centrale în lumea greacă, al cetății sale solide de pe Acropolă și a ieșirii la mare, care îi dădea un avantaj natural față de alte orașe rivale de pe uscat, cum ar fi Teba și Sparta.
Atena clasică a devenit principalul oraș al Greciei antice în secolul al V-lea î.e.n., realizările sale culturale punând bazele civilizației occidentale. El a fost depășit în cele din urmă de orașul-stat rival Sparta. Până la sfârșitul antichității târzii, orașul a decăzut, după care și-a revenit în a doua jumătate a perioadei bizantine medii (secolele al IX-lea–al X-lea e.n.), și a fost relativ prosper în timpul Cruciadelor, profitând de pe urma comerțului cu orașele italiene. În 1453 a fost cucerit de Imperiul Otoman și a intrat într-o lungă perioadă de declin.
După războiul de independență al Greciei, Atena a fost ales capitală a noii Grecii independente în 1834, în mare parte din motive istorice și sentimentale. La acea vreme, era un orășel modest construit la poalele Acropolei. Primul rege al Greciei, Otto al Bavariei, a cerut arhitecților Stamatios Kleanthis și Gustav Schaubert să proiecteze un oraș modern demn de a fi capitală de țară.
Primul plan al orașului modern era format dintr-un triunghi definit de Acropolă, de cimitirul antic Kerameikos și de noul palat al regelui (care astăzi este sediul parlamentului grec), pentru a evidenția continuitatea între Atena antică și cea modernă. Neoclasicismul, stilul internațional al epocii, a fost stilul arhitectural prin care arhitecți bavarezi, francezi și greci, cum ar fi Hansen, Klenze, Boulanger și Kaftantzoglou, au proiectat primele clădiri publice importante ale noii capitale. În 1896, Atena a găzduit primele Jocuri Olimpice moderne. În anii 1920, mai mulți refugiați greci, evacuați din Asia Mică în urma războiului greco-turc, au dus la creșterea populației Atenei; cu toate acestea, abia după al Doilea Război Mondial, după anii 1950 și 1960, populația orașului a explodat, iar Atena a început să se extindă treptat în toate direcțiile. În anii 1980 a devenit clar că poluarea fabricilor și creșterea numărului de automobile, precum și lipsa spațiului suficient deveniseră principalele probleme ale orașului. Mai multe măsuri anti-poluare au fost luate de autorități în anii 1990, fiind combinate cu o îmbunătățire substanțială a infrastructurii orașului (inclusiv autostrada Attiki Odos, extinderea metroului, și noul aeroport internațional), care împreună au ameliorat poluarea și au transformat Atena într-un oraș mult mai funcțional.
Mai multe detalii puteți găsi aici.
Meteora
Meteora (greacă Μετέωρα, ad literam „mijlocul cerului”, „suspendat în aer” sau „sus în ceruri” – etimologic referitor la „meteorit”) este unul dintre cele mai mari și cele mai importante complexe de mănăstiri ortodoxe din Grecia, al doilea după Muntele Athos.
Cele șase mănăstiri sunt construite pe piloni din piatră naturală (gresie), la marginea de nord-vest a Câmpiei Tesaliei în apropierea râului Pinos și Munților Pindului, în centrul Greciei. Cel mai apropiat oraș este Kalambaka. Meteora este înregistrată în lista Patrimoniului Mondial UNESCO din anul 1988.
Ca fenomen fizic este unic în toată lumea. Această formațiune de stânci a luat naștere datorită unui con în formă de deltă, constituit din pietre de râu și nămol, care se vărsau în vechiul lac tessalic. După separația geologică a masivilor muntoși ai Olimpului și ai Ossei, apele lacului au găsit ieșire la Marea Egee prin valea Tembi. Atunci, acest masiv în formă de deltă s-a scindat în pietre și stânci uriașe compacte cu înălțimi de până la 400 metri.
În prezent există 24 de mănăstiri, unele se găsesc într-o stare de ruină (Sfântul Duh, Sfântul Dimitrie, Sfântul Nicolae Padova și altele), în timp ce altele se conservă foarte bine, intacte și funcționează (Marele Meteor, Varlaam, Sfânta Treime, Sf. Ștefan, Rusanou, Sf. Nicolae).
Mai multe detalii puteți găsi aici.
- Ziua 1
- Ziua 2
- Ziua 3
- Ziua 4
- Ziua 5
- Ziua 6
- Ziua 7
Craiova – Sofia – Salonic (578 km)
Întâlnire la ora 5:00 în fața Catedralei Mitropolitane Sfântul Mare Mucenic Dimitrie din Craiova plecare la ora 05:30 pe ruta Craiova – Calafat – Sofia. Facem popas la Mănăstirea Rila, cel mai mare complex monahal de pe teritoriul Bulgariei şi totodată, unul din cele mai importante monumente culturale, istorice şi arhitecturale cunoscute în Europa Răsăriteană. Face parte din patrimoniul UNESCO din anul 1983. Mănăstirea este închinată Sfântului Ioan de Rila († 946) – un sfânt eremit de origine bulgară, despre care se crede că ar fi pus bazele primului aşezământ monahal de aici în secolul al X-lea. În biserica mănăstirii se păstrează moaştele Sf. Ioan de Rila, cel care este ocrotitotul Bulgariei. – Salonic. Cazare și cină în Salonic.
Tur de Salonic – Mânăstirea Katoxenia – Glyfa- Insula Evia- Edipsos (390 km.)
Mic dejun. Vom vizita Biserica Sfântul Dimitrie Izvorătorul de Mir unde se află moaştele Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir. Apoi facem un tur pietonal vizitând: Biserica Sfântul Gheorghe, cea mai veche biserică din Grecia (sec. V), apoi vom vedea Arcul lui Galeriu, monument situat pe Calea lgnatia, ridicat în anul 304 d.Hr., din porunca împăratului Galeriu în amintirea victoriei romanilor asupra perşilor din anul 297; ne îndreptăm către Biserica Sfânta Sofia (cea mai mare şi renumită biserică din Salonic) unde sunt moaştele Sfântului Vasile cel Nou şi apoi către Catedrala Mitropolitană care adăposteşte moaştele Sfântului Grigorie Palama. Turnul Alb, simbol al oraşului, ridicat în sec. XV, aflat pe faleză este ultimul obiectiv pe care îl vizităm în Salonic. Plecăm spre Glyfa oprim la Mănăstirea Kato Xenia, o minunată mănăstire de maici. Aici se păstrează o parte din Cinstitul Brâu al Maicii Domnului, una dintre cele mai valoroase relicve creştine. Brâul este ţesut din păr de cămilă şi, alături de Cinstitul ei Acoperământ, constituie singura amintire preţioasă ce se păstrează din viaţa ei pământească. – Agiokampos – Glyfa – Edipsos – Mânăstirea Cuviosul David (Sfântul Cuvios David din Evia este prăznuit pe 1 noiembrie. Sfântul Cuvios David – Osios David – s-a născut în anul 1519, în localitatea grecească Gardinitsa, în regiunea Locrida, insula Evia. Astăzi, localitatea natală a sfântului se numește Kiparisi. Sfântul s-a născut în familia preotului Hristodul, mama lui, Teodora, fiind o femeie foarte evlavioasă). – Cazare și cină Edipsos.
Sfântul Ioan Rusul – Atena – Eghina (280 km.)
Mic dejun. Ne îndreptăm spre localitatea Prokopi aflată în partea nordică a Insulei Evia. Anual, mii de pelerini poposesc la Biserica Sfântul Ioan Rusu din Prokopi. Biserica adăposteşte, cu mare bucurie, moaştele Sfântului loan Rusu, un sfânt cunoscut şi iubit în întreaga lume. Ne vom îndrepta spre localitatea Nea Makri, pe „colina neprihăniiţilor” din localitate este Mănăstirea Buna-Vestire ce adăposteşte moaştele Sfântului Efrem cel Nou. – Eghina. Cazare și cină la Eghina.
Mânăstireaa Sfântul Nectarie – Canalul Corint- Igoumenitsa – Corfu (600 km.)
Mic Dejun. Insula Eghina, cea mai întinsă dintre insulele golfului Salonic, situată la aproximativ 60 de minute de capitala grecească, cunoscută datorită culturii de fistic dar şi datorită faptului că aici sunt moaştele Sfântului Nectarie. Odată ajunşi pe insulă ne vom bucura de atmosfera insulară, apoi ne vom îndrepta spre Mănăstirea Sfânta Treime, vizitată de mii de pelerini anual. Aici sunt adăpostite moaştele Sfântul Nectarie, mare vindecător de boli şi făcător de minuni.
Revenim pe continent şi ne vom îndrepta spre Canalul Corint (este un canal artificial care leagă Golful Corint din Marea Ionică de Golful Saronic din Marea Egee, construit între 1881 – 1893, are 6,3 km lungime și doar 21 m lățime). – Patras (al treilea oraș ca mărime din Grecia, conform tradiției creștine este locul martiriului Sfântului Apostol Andrei) – deplasare spre Biserica Sfântului Apostol Andrei(a fost ridicată în anul 1908, este cea mai mare biserică din Balcani, în interiorul ei putând încăpea 5500 de oameni), închinare la moaştele şi o parte din Crucea Sfântului Andrei. Continuam din podul Rio spre Igoumenitsa de unde luam ferry spre Insula Corfu. Cazare și cină în Corfu.
Sfântul Spiridon – Ioanina – Kalambaca (210 km.)
Mic dejun. Deplasare la Biserica Sfântul Spiridon, închinare la moaştele Sfântului Ierarh Spiridon (este cea mai cunoscută biserică ortodoxă din Insula Corfu, datorită Sfântului Spiridon care este Ocrotitorul insulei. Moaștele sfântului au fost aduse în Insula Corfu în anul 1453. Catedrala a fost construită în anul 1596 pe locul unei biserici mai vechi și are cel mai mare turn din oraș) şi la moaştele Sfintei Împărătese Teodora (au fost aduse în Insula Corfu împreună cu moaștele Sfântului Spiridon înainte de căderea Constantinopolului) în Catedrala Mitropolitană(adăpostește și părticele din moaștele Sfântului Gherasim din Kefalonia). Traversare cu feribot Corfu – Igoumenitsa. Cazare și cină la Kalambaca.
Kalambaca – Complexul Meteora – Tesalonic (250 km.)
Mic dejun. Vizită la Mănăstirile din Complexul Monastic Meteora (vom vizita 1 sau 2 mănăstiri în funcţie de program). Meteorele reprezintă cel mai important centru monahal ortodox al grecilor, după Sfântul Munte Athos. Vom face un popas la atelierul de pictură al icoanelor bizantine – Zindros unde vom vedea procesul de confecţionare a icoanelor. Părăsim vestitul Complex Monahal de la Meteora, nu înainte de a imortaliza imaginea incredibilă oferită de mănăstirile ,,suspendate între cer şi pământ”.Ne vom îndrepta către Tesalonic. Cazare și cină Tesalonic.
Tesalonic – Craiova (580 km.)
Mic dejun. Având în memorie minunatele locuri din Grecia, ne îndreptăm către casă pe ruta Sofia –Craiova. Se ajunge în Craiova în funcţie de formalităţile vamale şi de trafic.
BINE DE ȘTIUT
- În cazul în care călătorul doreste sa achite în lei, se percepe un comision de risc valutar de 2 % fata de cursul BNR din ziua în care se face încasarea.
- Autorităţile vamale îşi rezervă dreptul de a refuza intrarea pe teritoriul statului a oricărei persoane care nu prezintă suficientă încredere chiar dacă aceasta a obţinut acordul pentru obţinerea vizei turistice. Agenţia de turism nu poate fi făcută răspunzătoare pentru astfel de situaţii ce nu pot fi depistate anterior plecării. Turistul îşi asumă riscurile de a-i fi refuzată intrarea şi de aceea este obligat să informeze agenţia asupra oricărui incident petrecut vreodată în afara graniţelor României, precum şi asupra oricărei tangenţe pe care o are cu statele în care are loc desfăşurarea pelerinajului.
- Minorii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii pentru a fi lăsaţi să iasă din ţară: să călătorească cu cel puţin un adult însoţitor; să aibă asupra lor acordul ambilor părinţi (sau al părintelui care nu-i însoţeşte) legalizat la notariat; adultul care-i însoţeşte, în cazul în care acesta nu este unul dintre părinţi, trebuie să aibă cazier judiciar pe care să-l prezinte la frontieră).
- Programul acţiunii poate fi modificat de către conducătorul de grup, ca ordine de desfăşurare sau se pot înlocui unele obiective sau hoteluri în funcţie de anumite situaţii speciale.
- Categoria hotelurilor şi a mijloacelor de transport este cea oficială pentru Grecia.
- Copiii beneficiază de reducere pt. cazare în cameră cu doi adulţi.
- Distribuţia camerelor la hotel se face de către recepţia acestuia; problemele legate de amplasarea sau aspectul camerei se rezolva de către turist direct la recepţie, asistat de însoţitorul de grup.
- Tariful pentru ferryboat este orientativ, acesta fiind valabil la data publicării programului; pot intervenii modificări ale tarifului.
- Pentru anumite facilităţi din hotel sau din cameră, hotelierul poate solicita taxe suplimentare (minibar/frigider, seif etc.); în momentul sosirii la hotel solicitaţi recepţionerului să vă informeze cu exactitate asupra lor.
- Aşezarea în autocar se face începând cu bancheta a doua, în ordinea înscrierilor.
- Pentru călătorie este necesar paşaportul valabil 6 luni de la data întoarcerii în ţară sau carte de identitate.
Condiții de renunțare
În cazul în care călătorul renunţă din vina sa la pachetul de servicii turistice, el datorează Agenţiei penalizări după cum urmează:
- 25% din preţul pachetului de servicii de călătorie, dacă renunţarea se face în intervalul 29 –25 de zile calendaristice înainte de data plecării;
- 50% din preţul pachetului de servicii de călătorie, dacă renunţarea se face în intervalul 24 – 20 de zile calendaristice înainte de data plecării;
- 100% daca anularea se face în următoarele condiții:
- nu se prezintă la program;
- într-un interval mai mic de 16 zile calendaristice înainte de data plecării (ori în ziua plecării);
- în cazul în care călătorul nu este lăsat să treacă una din frontierele de pe traseul excursiei, din motive care sunt legate exclusiv de persoana sa sau din motive care nu pot fi imputate Agenției;
- în cazul în care călătorul nu respectă condițiile generale ale Agenției, prezintă acte incomplete sau false, nu are pașaport sau nu achită integral excursia în termenele stipulate;